Tema 1 Autoritățile locale din UE care implementează  strategii de succes privind incluziunea femeilor  din țările terțe: exemple

Migrația este un fenomen natural care a modelat lumea noastră de-a lungul istoriei și este un motor important al creșterii  urbane. În epoca modernă, migrația este preponderent urbană, iar autoritățile municipale sunt din ce în ce mai mult  responsabile pentru aceasta, încurajând orașele să adopte abordări noi și hibride ale guvernanței urbane.

Orașele și administrațiile locale au jucat mult timp un rol central ca primitori principali ai migranților și refugiaților și au un rol  din ce în ce mai important în promovarea respectării depline a drepturilor acestora și în asigurarea incluziunii lor, în  parteneriat cu societatea civilă și cu guvernele naționale.

În timp ce reglementarea migrației este, în primul rând, o prerogativă a statului, prioritățile locale se referă, în primul rând, la  incluziune, participare și coeziune socială. În ultimele trei decenii, proporția femeilor migrante active din punct de vedere  economic a crescut semnificativ. În prezent, femeile reprezintă aproximativ 52% din populația imigrantă de vârstă activă din  Uniunea Europeană.

Statele membre UE sunt principalele responsabile pentru politicile de integrare. Cu toate acestea, UE a pus în aplicare o gamă  largă de măsuri pentru a stimula și sprijini autoritățile naționale, regionale și locale, precum și societatea civilă, în eforturile  lor de promovare a integrării.

Comunitățile locale sunt locurile de integrare. Acestea oferă oportunități excelente pentru ca migranții și non-migranții să  interacționeze, fie că este vorba de muncă, studii sau de creșterea familiilor.

Cu toate acestea, comunitățile locale se confruntă, de asemenea, cu provocări legate de integrare și incluziune. UE  colaborează îndeaproape cu administrațiile locale și regionale în elaborarea și punerea în aplicare a politicilor de integrare  și le finanțează.

Photo a fost preluată de la: https://commons.wikimedia.org/wiki/File:European_Union_main_map.svg

Bologna este un exemplu excelent de colaborare cu organizații și persoane  care își doresc să aibă un impact social dincolo de câștigul monetar. În plus,  municipalitatea conduce proiecte de economie socială. Bologna a finanțat  programul Salus, care presupune crearea de noi întreprinderi centrate pe  primirea noilor veniți în oraș. Refugiații contribuie la economia locală prin  împărtășirea competențelor și a experienței lor profesionale, ceea ce le permite  să dobândească autonomie și să experimenteze o integrare tangibilă. Un  procent semnificativ din beneficiarii acestui program sunt femei din țările terțe.

Photo a fost preluată de la: https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Bologna_seen_from_Asinelli_tower.jpg

Fenomenul reîntregirilor familiale în orașul Torino a echilibrat treptat raportul de  gen, iar femeile migrante reprezintă acum jumătate din populația migrantă. Deși  rolul municipalității în incluziunea migranților nu este definit din punct de vedere  legal, acesta decurge din strategiile de finanțare publică națională și regională,  precum și din mandatele municipale în domenii politice cu o influență directă  asupra incluziunii migranților, cum ar fi ocuparea forței de muncă și formarea  profesională. Torino a prezentat o inițiativă lansată în oraș pentru a răspunde  nevoilor migranților, în special ale femeilor – programul “Femeile din cartier” ajută femeile migrante care locuiesc în oraș de mulți ani să aibă acces la servicii  prin intermediul unei relații private (de tipul peer to peer) cu întreprinderile comerciale.

Photo a fost preluată de la: https://www.flickr.com/photos/43547009@N00/43428240851

În ultimii 20 de ani, Utrecht a avut o politică de tip “pat, baie și pâine” pentru a-i ajuta pe imigranții fără acte care se află într-o situație vulnerabilă. Ofertele includ locuințe, consiliere juridică și diverse forme de asistență pentru  construirea unui viitor mai bun. 59% dintre imigranții fără acte care au primit acest sprijin, au primit un card de rezidență, 14% au avut acces la adăpost într-un centru de azil, iar 19% au fost trimiși înapoi în țările lor de origine.  Doar 8% dintre imigranții fără documente sunt pierduți șederii ilegale. În  consecință, Utrecht obține un rating de succes de 90%.

Egalitatea de gen este una dintre cele mai presante probleme din lumea de  astăzi, iar orașul Utrecht a decis să nu rămână în urmă, stabilind planuri  ambițioase de primire și includere a refugiaților, cu accent pe femei.  Cursurile de engleză și olandeză, alfabetizarea în domeniul internetului și   tehnologiei, precum și antreprenoriatul se numără printre opțiunile  disponibile pentru cei care locuiesc în centre sau care au obținut un permis  de rezidență. Au fost întreprinse o serie de inițiative care vizează femeile  migrante (un număr semnificativ dintre acestea provin din țările terțe),  inclusiv “Academia de cartier”, “Welkom in Utrecht” și “1000 de flori  înfloresc”.

Photo a fost preluată de la: https://www.flickr.com/photos/time-to-look/20135606332

Proiectul K!X din Amsterdam a oferit femeilor migrante cursuri de limbi  străine și mentorat concentrate pe muncă. Cursurile intensive de limbi străine sunt  destinate femeilor care au venit în Amsterdam ca refugiate și care au dreptul  legal de a lucra în oraș. Femeile înscrise la cursurile care durează un an învață  limba olandeză, îmbunătățindu-și în același timp abilitățile de comunicare, de  prezentare și de relaționare.

Beneficiarele sunt instruite de profesioniști și voluntari care au fost cândva refugiați în  Țările de Jos și primesc mentorat de la profesioniști din mediul de afaceri, care le ajută să își extindă rețelele profesionale. De asemenea, femeile se întâlnesc cu angajatori locali pentru a discuta despre sfera muncii și nuanțele pieței locale a muncii.

Deși programul a fost conceput pentru femei, bărbații migranți sunt bineveniți  să participe, iar succesul acestui program a condus deja la adoptarea metodelor utilizate de către  alte programe de integrare, precum K!X Spotlight, care este în prezent în  curs de implementare.

Photo a fost preluată de la: https://www.flickr.com/photos/44534236@N00/5866586357

Munchen colaborează cu rețeaua germană “Integrare prin calificare” pentru a  ajuta femeile migrante să depășească barierele de angajare. Printre barierele întâmpinate putem enumera discriminarea, reîntoarcerea pe piața forței de muncă după concediul de creștere a copilului și găsirea unui loc de muncă cu jumătate de normă. Pe  lângă faptul că oferă asistență în ceea ce privește crearea de rețele  profesionale, grupul pune în legătură femeile migrante cu întreprinderi favorabile familiei. Mai mult de jumătate dintre cei care au beneficiat de mentorat prin intermediul rețelei în ultimii cinci ani au fost femei, iar aproximativ 80% dintre beneficiari au găsit un loc de muncă corespunzător calificărilor lor în termen de șase lunii.

Photo a fost preluată de la: https://www.flickr.com/photos/43547009@N00/34429190061

CELAV – Centrul pentru Incluziune în Muncă – din Milano ajută persoanele  vulnerabile, dintre care multe sunt refugiați, să găsească un loc de muncă în  oraș. Centrul este foarte conștient de nuanțele situațiilor individuale ale  persoanelor vulnerabile. Ajutorul poate varia de la informații obținute la recepție, până la  consiliere și plasare pe piața forței de muncă pentru o perioadă de trei luni. Companiile care acceptă femei migrante pentru stagii de lucru variază de la ONG-uri, întreprinderi sociale, la companii private, necesitând un nivel ridicat de angajament de ambele părți. Orașul Milano depune multe eforturi, de la găsirea unui loc de muncă potrivit, la consilierea angajatorilor cu privire la procedurile legislative și birocratice și  acoperirea integrală a subvențiilor de muncă ale stagiarelor.

Photo a fost preluată de la: https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Milan_Cathedral_from_Piazza_del_Duomo.jpg

În Berlin, sprijinul este oferit de și pentru femei. În cadrul proiectului Bridge sunt organizate evenimente multilingve pentru femeile refugiate, în cadrul cărora alte femei pot oferi răspunsuri rapide și clare la întrebări legate de munca în Germania. Deoarece femeile trebuie să se ocupe frecvent de sarcini casnice suplimentare, cum ar fi îngrijirea copiilor, ceea ce poate îngreuna călătoriile lungi, aceste evenimente au fost organizate în locații apropiate de locul de cazare. Evenimentele sunt disponibile online (prin videoconferință) de la începutul pandemiei Covid-19. Proiectul oferă, de asemenea, cursuri de formare pentru femeile interesate să lucreze în domeniul sănătății sau în sectorul social. Din anul 2015, proiectul Bridge, care este finanțat de Fondul Social European, a sprijinit peste 3000 de refugiați în găsirea unui loc de muncă; o treime dintre aceștia sunt femei. Proiectul nu oferă sprijin doar refugiaților – oferă, de asemenea, cursuri de formare gratuite pentru centrele de ocupare a forței de muncă și agențiile de ocupare a forței de muncă, cu privire la modul în care pot ajuta mai bine refugiații să se angajeze.

Photo a fost preluată de la: https://www.flickr.com/photos/franganillo/49948258407

Persoanele care nu au loc de muncă pentru o perioadă lungă de timp, se pot aduna la Casa Reciclării din Göteborg pentru a-și planifica viitorul prin intermediul unor activități pe teme de sustenabilitate. Aceștia lucrează la repararea bicicletelor, grădinărit, gătit și meșteșuguri de reciclare, în timp ce terapeuții ocupaționali le evaluează progresele și îi ajută să își stabilească următorii pași: loc de muncă, educație sau îngrijire medicală adecvată. Deși este situat într-o zonă cu o concentrație mare de migranți, acest serviciu este disponibil atât pentru migranți (cu accent pe participanții de sex feminin), cât și pentru persoanele de origine suedeză. Casa de reciclare, care este administrată și finanțată de Departamentul de Asistență Socială din Göteborg, a atins recent paritatea de gen în ceea ce privește numărul de beneficiari. Programul a fost evaluat în vederea îmbunătățirii abordării sale de gen.

Photo a fost preluată de la: https://www.flickr.com/photos/smemon/4487119660

Inițiativa “Limassol: un oraș, întreaga lume“, care este în vigoare în Cipru din 2013, include o gamă largă de activități menite să îmbunătățească  capacitatea de integrare socială, coeziune și socializare a resortisanților țărilor terțe, precum și să prevină excluziunea socială și discriminarea. Evenimentele  multiculturale, de sensibilizare și sportive se numără printre activitățile oferite, la  fel ca și sprijinul social prin colaborarea cu școlile pentru a oferi copiilor ateliere  de lucru experiențiale, servicii de îngrijire a copiilor, cursuri de limbi străine,  cursuri de prim ajutor, ateliere de lucru privind “siguranța pe internet”, cursuri de  gătit și de gastronomie și excursii educaționale.

Femeile au reprezentat 62% dintre cei care au luat parte la programele de  formare și educație. Inițiativa se adresează resortisanților țărilor terțe cu diferite  statute de ședere, inclusiv imigranților economici care trăiesc și lucrează legal în  Cipru, persoanelor care trăiesc în Cipru cu statut de refugiat sau cu protecție  subsidiară, persoanelor care solicită protecție temporară, solicitanților de azil și  persoanelor relocate, strămutate sau transportate dintr-un alt stat membru al  UE. Programul acoperă, de asemenea, resortisanții țărilor terțe în curs de  obținere a unui permis de ședere legală.

Photo a fost preluată de la: https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Limassol_Promenade4.jpg

Quart de Poblet este cunoscută ca fiind o municipalitate favorabilă migranților,  cu 1.502 străini printre cei 25.000 de locuitori. Acest număr de migranți  reprezintă 6,07% din populația totală, marocanii reprezentând majoritatea  acestora.  Orașul  acordă  prioritate  integrării  migranților  și  incluziunii  sociale.  Quart de Poblet a creat un program de incluziune care vizează creșterea  incluziunii migranților. Acest program include femei din Algeria, Brazilia, China,  India, Maroc, Uzbekistan, Palestina și Rusia.

Învățarea limbilor străine: scopul acestui serviciu este de a dezvolta o învățare care se extinde dincolo de cunoașterea cuvintelor într-o limbă nouă, deoarece acoperă toate aspectele vieții de zi cu zi: personal, sănătate, educație, angajare și cultură. Pentru a realiza acest lucru, cursanții participă la o varietate de activități, cum ar fi ateliere de alfabetizare digitală sau trasee de descoperire a patrimoniului municipalității, pe lângă participarea și colaborarea la diverse acțiuni și evenimente municipale.

Mediere interculturală: scopul acestui  serviciu este de a ajuta familiile de migranți să se integreze în comunitatea educațională și pe piața muncii.

Photo a fost preluată de la: https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Quart_de_Poblet_-_Ayuntamiento_6.jpg

În Atena, comitetul de lucru al ACCMR privind mijloacele de trai și abilitarea  economică, care are în prezent 69 de membri (3 organizații ONU, 10 ONG-uri  internaționale, 35 de ONG-uri, 12 municipalități, 2 ministere și 2 forumuri pentru  migranți/refugiați), se reunește lunar pentru a discuta aspecte legate de  integrarea migranților și a refugiaților pe piața muncii, în special consilierea  pentru angajare, sprijin pentru pregătirea CV-urilor și interviurilor, ucenicie și formare la locul de muncă, dezvoltarea competențelor transversale și întreprinderi sociale.

Comitetul de lucru al ACCMR privind femeile refugiate și migrante, problemele  de gen și violența de gen, care are în prezent 53 de membri (4 organizații ONU, 7 ONG-uri internaționale, 27 de ONG-uri locale, 3 ministere și 1 forum de  migranți/refugiați), se reunește lunar pentru a discuta probleme legate de  emanciparea femeilor, dezvoltarea competențelor și integrarea femeilor pe piața  muncii, hărțuirea la locul de muncă și sprijinul acordat victimelor violenței de  gen. În plus, comitetul dezvoltă activități de advocacy de gen și colaborează cu  organismele publice, cum ar fi poliția, pentru a asista victimele violenței de gen.

Photo a fost preluată de la: https://www.flickr.com/photos/juanillooo/17237758161

Planul municipal II de integrare a imigranților din Vila Nova de Gaia (2020-2024), încă în curs de implementare, include ca obiective strategice: a) promovarea competențelor de ocupare a forței de muncă și a abilităților antreprenoriale în rândul companiilor și imigranților resortisanți ai țărilor terțe, b) dezvoltarea de instrumente pentru îmbunătățirea integrării imigranților pe piața muncii, c) dezvoltarea de servicii de sprijin pentru populația imigrantă și d) prevenirea și combaterea exploatării în ceea ce privește utilizarea și angajarea imigranților.

Photo a fost preluată de la: https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Vila_Nova_de_Gaia-Ponte_Luis_1%C2%B0-20140910.jpg

Recentul Plan Municipal de Integrare a Migranților din  Arganil (2021) stabilește ca obiectiv general promovarea  căutării active a locurilor de muncă și inserția acestei  populații pe piața muncii, precum și formarea și integrarea  în muncă a resortisanților din țări terțe; promovarea  proiectelor antreprenoriale și implementarea ideilor de  afaceri, precum și diseminarea diversității și a specificului  cultural ca instrument de integrare culturală și profesională.

Photo a fost preluată de la: https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Arganil_-_Portugal_(28187862343).jpg

Cluj-Napoca este primul oraș din România care a început să elaboreze o strategie  de integrare locală pentru resortisanții țărilor terțe. Principalele domenii de acțiune  ale strategiei sunt piața muncii și educația.

În ceea ce privește piața muncii, în cadrul strategiei a fost elaborat un ghid pentru  a oferi îndrumare atât angajatorilor, cât și angajaților în ceea ce privește procesul  de angajare a migranților, precum și pentru a-i ajuta pe migranți să își înțeleagă  mai  bine  drepturile  și  modul  în care  funcționează  procesul  de  inserție  în  câmpul  muncii în România.

Pe lângă ghid, strategia își propune să creeze o platformă online unde migranții pot  accesa integrarea de la A la Z. Va exista și o pagină web dedicată ocupării forței de  muncă și antreprenoriatului. Strategia va fi disponibilă în cele mai des vorbite limbi străine.

Photo a fost preluată de la: https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Cluj_Napoca_City_Hall.jpg